Parohia Ortodoxă Română Livezeni I - Cele Trei Minuni

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

• Prima pagină • Biserică Sf.M.Mc.Varvara • Biserică Sf.M.Mc Gheorghe • Centru Social • Viaţa si Acatistul Sf. M. Mc. Varvara • Viaţa si Acatistul Sf. M. Mc. Gheorghe • Muzeu • Învăţături Ortodoxe • Rugăciuni • Cele Trei Minuni • Rânduieli Bisericeşti • Contact •

Aghiasma

acasă | Sfânta Lumină de la Ierusalim | Sfintele Moaşte | Aghiasma |

              Numele de aghiasmă vine din limba greacă: to aghiasma = sfinţire şi este o ierurgie cel mai des întâlnită în activitatea liturgică a preotului. Aghiasma este de două feluri: aghiasmă mare şi aghiasmă mică. Sfinţirea apei înseamnă de fapt, aducerea ei la starea iniţială, aşa cum o crease Dumnezeu la început. Apa era sfântă, nealterabilă, era apă vie; numai după căderea lui Adam şi Eva începe alterarea ei şi pierde calitatea de apă vie.
              Temeiul biblic al sfinţirii apei în creştinism se află în pericopa evanghelică care se citeşte la această ierurgie: "Iar în Ierusalim, lângă poarta oilor, era o scăldătoare, care se numea pe evreieşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos de orice boală era ţinut." (Ioan 5:2-4) Scăldătoarea Vitezda reprezintă apa. Tulburarea apei o dată pe an, era o preînchipuire a Sfinţirii Agheasmei Mari, ce se săvârşeşte în Sfânta Biserică Ortodoxă şi care are putere de vindecare. Dar, după cum citim în pericopa evanghelică nu toţi se făceau sănătoşi, deci nu toţi puteau să se împărtăşească de această sfănţenie, ci numai cel ce intra primul, aşa este şi astăzi în Sfânta Biserica Ortodoxă, la sfinţirea Aghiasmei Mari, nu toţi capătă vindecări, ci numai aceia care o primesc cu credinţă.               AGHIASMA care se săvârşeşte o dată pe an, la Bobotează (6 ianuarie) se numeşte MARE pentru că aminteşte de ziua când Mântuitorul a primit Botezul în apa Iordanului, de la Sfântul Ioan Botezătorul. Părintele profesor Corniţescu Emilian ne explica pe când eram studenţi la Teologie ce înseamnă Bobotează. În limba ebraică: bo = vino, bo = vino; din limba greacă tea vine de la teo = Dumnezeu şi ză vine de la aghios = sfânt. Deci Bo-bo-tea-ză înseamnă vino, vino Doamne Sfânt (şi sfinţeşte apele acestea). În textul rugăciunii de sfinţire se arată efectul AGHIASMEI MARI:

               "Izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pierire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească... toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa, să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă..." (Molitfelnic, Buc. 1937, pag 170).

              AGHIASMA MARE - este folosită de arhiereu la sfinţirea Bisericii, antimiselor, a Sfântului şi Marelui Mir ş.a. Ea se păstrează nestricată, în Biserică, intr-un vas anume numit AGHIASMATAR, şi este folosită de preot la numeroase slujbe (ierurgii): la Sfinţirea Crucii şi a Troiţelor, a clopotului, a vaselor, a veşmintelor, la sfinţirea prapurilor, la sfinţirea prin stropire a caselo, lucrurilor şi persoanelor, la "mersul cu Botezul", când preoţii vizitează parohia.
              AGHIASMA MICĂ - se săvârşeşte şi în Biserică dar şi în alte locuri: în casele credincioşilor, la fântâni, la râuri şi izvoare, în grădini, pe ogor, la cererea credincioşilor şi după trebuinţele lor. Slujba aghiasmei mici este mai restrânsă decât a aghiasmei mari, iar prin stropirea cu ea duhurile cele din tot locul se gonesc, mintea se curăţă de cele spurcate şi îndreaptă spre rugăciune se face... bolile goneşte şi dă sănătate sufletească şi trupească... Toţi cei ce o primesc cu credinţă iau sfinţenie şi binecuvântare... (Molitfelnic, pag 139). În casele credincioşilor, aghiasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate, în care se pune, de obicei, un fir de busuioc. Dacă se întâmplă ceva cu ea nu trebuie aruncată ci se toarnă la rădăcina florilor sau a copacilor.
              Aghiasma mică se consumă în fiecare dimineaţă pe nemâncate, când suntem curaţi trupeşte şi sufleteşte. Dimineaţa când ne sculăm ne spălăm, aprindem candela de masă ori de perete şi apoi, în faţa icoanei, rostim rugăciunile dimineţei. Apoi luăm o bucată de anaforă, înghiţim de trei ori aghiasmă şi ne ungem în frunte, în semnul sfintei cruci cu undelemn de la Sfântul Maslu. După aceea mâncăm şi plecăm apoi la servici sau la şcoală. Făcând aşa ne vom împărtăşi de energiile necreate ale Duhului Sfânt ce există în aceste elemente sfinţite. Numai aşa putem avea o zi binecuvântată de Dumnezeu.
              A treia minune, vizibilă şi incontestabilă este deci AGHIASMA (apa sfinţită) care nu se strică niciodată ci rămâne proaspătă. Cei care mai au ceva îndoieli pot lua două sticle: într-una să pună Aghiasma Mare, iar în cealaltă apă obişnuită. Să se lase 2 - 3 luni de zile şi după aceea când vor gusta din ele vor observa cu surprindere că numai apa simplă s-a stricat. Ţi astăzi putemîntâlni oameni care, sub influienţa părerilorgreşite sectante, dau felurite interpretări faptului că Aghiasma nu se strică. O parte din ei zic că apa se conservă datorită faptului că preotul foloseşte o cruce de argint, lucru neadevărat fiincă acele sunt doar nichelate (eventual din lemn), iar cele din aur şi argint se mai pot întâlni doar în muzee. Alţii spun că preotul foloseşte busuiocul şi acestaare anume propietăţile de a conserva apa. La aceştia trebuie să le răspundem că nu se foloseşte neapărat busuiocul, ci chiar crucea simplă sau mai pot face încă o experienţă: să pună busuioc într-o stilă cu apă curată şi vom constata după un timp nu prea îndelungat că apa s-a alterat.
              Deci, acestea sunt obiecţiuni şi justificări ale oamenilor ce nu vor să creadă minunile, sub influenţa unor sectanţi (lupi îmbrăcaţi în piele de oaie). Chiar ştinţa şi-a spus cuvântul în ceea ce priveşte această minune şi s-a constatat în laborator că într-o particulă de apă moleculele sunt ordonate, alineate ca soldaţii într-un pluton. În apa nesfinţită moleculele se mişcau dezordonat, haotic (mişcarea browniană).
              În Biserica Ortodoxă sfinţirea apei se săvârşeşte de către preoţi care sunt iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu: "Aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu" (I Cor. 4:1). Aşadar preoţii sunt purtători ai harului divin primit prin Hirotonie, care în Biserica Ortodoxă are succesiune apostolică: "Din această pricină, îţi amintesc să aprinzi şi mai mult, din nou, harul lui Dumnezeu, care este în tine, prin punerea mâinilor mele". (II Tim. 1:6). Toţi sectanţii nu ausuccesiune apostolică, nu au preoţie harică şi deci nu au harul divin şi neavându-l nu pot să săvârşească sfinţirea apei.

De ce se foloseşte crucea la sfinţirea apei?
              Crucea se foloseşte la săvârşirea tuturor Sfintelor Taine în Biserica Ortodoxă, nu se face nici-o slujbă fără cruce. Crucea a zdrobit puterea diavolului şi a împăcat pe om cu Dumnezeu, fiindcă ea a fost "Jerfelnicul Jerfei celei Înfricoşătoare". Aşa cum poliţistul cunoaşte după uniformă, doctorul după halat, tot aşa se cunoaşte şi creştinul după cruce.

Câte feluri de sfinţire a apei există în Biserica Ortodoxă?
              În Biserica Ortodoxă există patru feluri de sfinţire a apei:

              1. Prima la naşterea unui copil. Fiecare copil se naşte cu păcatul strămoşesc al proto- părinţilor noştri Adam şi Eva. De aceea, conform rânduielilor Sfintei Biserici Ortodoxe, moaşa trebuie să vină cu o sticlă plină pe care o va sfinţi preotul. Cu această apă se spală pruncul în albie, se stropeşte, iar la Botez se va împărtăşi deplin cu Iisus Hristos.
              2. Cea de-a doua este cea de la Botez.Când se botează un copil, se sfinţeşte mai întâi apa din cristelniţă şi apoi se botează în această apă sfinţită.
              3. Cea de-a treia sfinţirea apei este Aghiasma Mică. Ea se poate face ori de câte ori este nevoie. (De obicei în fiecare lună). Ea trebuie păstrată într-un vas curat şi se ia în fiecare dimineaţă pe nemâncate.
              4. Cea de-a patra sfinţie a apei se numeşte Aghiasma Mare. Ea se sfinţeşte o singură dată pe an, la Bobotează (Botezul Domnului). Creştinii o pot consuma o săptămână după sfinţire, dimineaţa pe nemâncate. Este foarte folositoare pentru oamenii bântuiţi de farmece, pentru cei bolnavi şi pentru sfinţirea diferitelor obiecte. Deci Aghiasma Mică se face ori de câte ori este nevoie, iar Aghiasma Mare o singură dată pe an.

Cum se sfinţeşte apa?
              Primele două feluri de sfinţire a apei se fac de către preot prin binecuvântare cu mâna, de trei ori, în semnul Sfintei Cruci, fără să o atingă. Cea de-a treia sfinţire, Aghiasma Mică, se face prin atingerea directă a preotului, introducând mâna în apă, binecuvântând-o de trei ori în semnul Sfintei Cruci, după care introduce crucea materială în apă, tot în numele Sfintei Treimi şi, de asemenea, făcând semnul Sfintei Cruci.Cea de-a patra sfinţire a apei, Aghiasma Mare, este mai deosebită. De aceea şi puterea sfinţitoare este mai mare ca la celelalte. Este mai mare puterea ei pentru că se face numai la Bobotează, în ajunulBobotezei, când ar trebui ţinut post negru şi pentru că preotul binecuvintează cu mâna de şase ori, deci dublu ca la Aghiasma Mică.
              Iată ce zice preotul la Aghiasma Mare când introduce mâna pentru sfintire (de primele trei ori):"Ţrimiţând din Cer Duhul Tău cel Sfânt, ai sfinţit apele Iordanului, şi capetele balaurului care se încuibase acolo Le-ai zdrobit. Tu Însuţi, dar, dar iubitorule de oameni Împărate, vino şi acum, prin pogorârea Sfântului Tău Duh, care-ţi sfinţeşte toate şi sfinţeşte apa aceasta...".
              După aceea, la următoarele trei binecuvântări, zice această rugăciune: "Însuţi şi acum, Stăpâne, sfinţeşte apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt", şi apoi continuă "Dă Doamne tuturor celor ce se vor atinge de dânsa şi se vor stropi şi o vor gusta: sfinţire, sănătate, curăţire şi binecuvântare..."(Rânduiala Aghiasmei Mari).

Biblogafie:Credinţa ilustrată, nr. 2, aprilie 2003,
              Lumina Sfântă de Paşti de la Ierusalim - Episcopul Auxentios al Foticeei;
              Cele Trei mari mistere vizibile şi incontestabile din Biserica Ortodoxă - Protosinghel Ioachim Pârvulescu, Stareţul Mănăstirii Lainici
              Teologia dogmatică ortodoxă, vol III - Preot Dumitru Stăniloaie.
              Cuvânt către creştinii ortodocşi despre "Cele Trei Mari Minuni din Biserica Ortodoxă" - Preot Ioan